Doctrina hahnemanniana postuleaza urmatoarele principii in homeopatie:
- similitudine (similia similibus curantur) si de aici mai deriva o conditie esentiala si anume se administreaza UN singur remediu. Acest mod de tratament este numit unicist spre deosebitre de cei care trateaza cu mai multe remedii (pluralisti). Administrarea mai multor remedii homeopate in acelasi timp este, mai curand o abordare alopata iar atiutudinea este gresita pentru ca, in aceasta situatie, nu mai putem vorbi de similitudine.
- infinitezimal (cu cat o substanta este mai diluata cu atat efectele toxice si adverse sunt mai reduse iar efectul terapeutic creste)
- dinamizare (nu vorbim doar de o diluare a substantei ci si de o dinamizare a ei, adica de transiterea catre solvent a acelei informatii specifice fiecarui remediu)
- individualizare (tratamentul nu se adreseaza bolii ci bolnavului devenind astfel strict individualizat)
- experiment pe om sanatos (toate remediile au fost testate pe oameni sanatosi, care s-au oferit voluntar sa „testeze” pe ei insisi efectele unor substante active descriind apoi in cadrul unor protocoale simptomatologia aparuta)
Legile lui Hering ne arata ca, in homeopatie, vindecarea se produce:
- de sus in jos (de exemplu, daca avem o eruptie generalizata, vindecarea se va produce mai intai la cap apoi pe gat pe urma torace si abdomen si, in final, va disparea de pe membre)
- dinauntru in afara (de exemplu, un ulcer gastroduodenal se va remite inaintea unei eczeme de pe piele)
- de la cel mai important organ spre cel mai putin important (mai intai va trece, de exemplu, o tulburare emotionala si apoi o afectiune hepatica), si
- in ordinea inversa a aparitiei simptomelor.
